• Limba-romana-clasa-2-Aramis
  • Limba-romana-clasa-3-Aramis
  • Limba-romana-clasa-4-Aramis
  • Limba-romana-clasa-5-Humanitas
  • Limba-romana-clasa-6-didactica-si-pedagogica
  • Limba-romana-clasa-6-Humanitas
  • Limba-romana-clasa-7-Humanitas

Manual Aramis - clasa 4 - Unitatea 1 - Sună clopoțelul

Unitatea 1 - Sună clopoțelul

Nenea directorul

Să înțelegem textul!

  1. Ionuț Popa plângea pentru că voia acasă, întrucât nu-i plăcea la școală.
  2. Băiatul a făcut cunoștință cu directorul școlii, Alexandru Mocanu.
  3. Directorul l-a luat de mână și l-a plimbat plin sălile de clasă, prin Laboratorul de Științele naturii și prin sala de sport.
  4. Pentru că a fost impresionat de ce a văzut prin școală, dar și de clasa în care trebuia să învețe, precum și de doamna învățătoare.
  5. -
  6. -
  7. "Numele meu este Alexandru Mocanu." "Toți copiii se ridicau din bănci și spuneau în cor: Bună ziua!" "Da! răspunse copilul cu fața toată numai zâmbet, așezându-se la locul lui în bancă."
  8. Mușcatele sângerii zâmbesc de pe pervazul clasei.
    Învățătoare are la gât o salbă de perle.
  9. Titlul "Nenea directorul" este formula prin care directorul școlii se prezintă copilului Ionuț Popa.
Verificați-vă cunoștințele!

Cartea. Rolul ilustraților
Cuvântul. Cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens diferit
Cuvintele vrăjite
Vorbim și scriem corect!
Factori care pot îngreuna comunicarea
Planul inițial al compunerii
Mi s-a terminat caietul
Școala
Recapitulare
Evaluați-vă cunoștințele!


Manual Aramis - clasa 3 - Unitatea 1 - Școala

UNITATEA 1 - ȘCOALA

Școala din Ponoare


Să înțelegem textul

  1. Titlul textului este Școala din Ponoare.
  2. Autorul textului este Cezar Petrescu.
  3. Întâmplarea se petrece în sala de clasă.
  4. Învățătorul îl întreabă pe băiat cum îl cheamă.
  5. Băiatul răspunde cu glas șoptit. Avea emoții.
  6. Învățătorul încerca să le pătrundă firea.

Să lucrăm

3. Primul aliniat: "Patruzeci de perechi de ochi ... suflete tinere."
4. "Mă cheamă Nicolae Gheorghe Colțun".

Atelier

  1. Elevii stau cuminți în bănci și ascultă indicațiile învățătorului.
    Învățătorul le prezintă copiilor cartea de limba română.
    Clasa este curată și luminoasă.
    Pe fiecare bancă stau frumos așezate mai multe cărți.

Îmi folosesc cunoștințele
  1. Întâmplarea se petrece în clasă, iar personajele sunt: învățătorul, Culiță și ceilalți elevi.
  2. Fetița privește sfioasă atunci când învățătoarea îi vorbește.
    Mihai este un copil vesel din fire.
  3. însușiri: privire - ageră, inteligentă; glas - cald, vesel; învățător - calm, bun
Enunțuri despre:
  • prima zi de școală: Cârduri de elevi zgomotoși curg spre curtea școlii.
  • elevi: Elevii așteaptă cuminți să primească manualele.
  • învățător: Cu emoție în glas, învățătorul le urează elevilor bun venit. 
  • manuale: Manualele mirosind a nou așteaptă să fie răsfoite.

Povestea unei cărți

Să înțelegem textul
  1. O carte este scrisă de un autor.
  2. Manuscrisul este scris cu litere de mână.
  3. Editura se ocupă de pregătirea manuscrisului pentru tipărire.
  4.  Manuscrisul tehnoredactat este trimis la tipografie.
  5. La tipărirea cărții se folosesc litere de tipar.
  6. Pentru că ele sunt rolul strădaniei mai multor oameni, care au muncit pentru ca ele să arate așa.

Să lucrăm

3. "- Dragii mei, ... distribuite în toată țara."
4. "- Da. Această carte ..., pe copertă."

Îmi folosesc cunoștințele
  1. editură - editor; redacție - redactor; tipografie - tipograf; librărie - librar.
  2. cheamă, bănci, cerneală, pagină, această, dragii, aici, citește, începe, recitită, face, necesare
  • Învățătoare cheamă elevii în clasă.
  • Manualele așteptă cuminți pe bănci sosirea elevilor.
  • O pata de cerneală se prelinge pe bancă.
  • Lipsește o pagină din carte.
  • Această carte trebuie citită în vacanță!
  • Dragii mei părinți, vă iubesc!
  • Aici începe lecția pentru data viitoare.
  • Colegul meu de banca citește foarte bine.
  • Pauza începe imediat ce sună clopoțelul.
  • Cartea aceasta merită recitită.
  • Mihai își face lecțiile în liniște.
  • Mihai a strâns datele necesare pentru a întocmi portofoliul.
Spune-ți părerea

Nu este bine să-ți scrii numele pe cărțile din bibliotecă, pentru că ele sunt rodul muncii unor oameni. Aceștia au muncit din greu pentru a aduce cartea la o formă curată și frumoasă.

Joc

O discuție între un elev și manualul său.

- Manualule, cred că ai bătut drum lung până să ajungi aici!
- Oho! Și încă ce drum. Dacă ai știi prin câte mâini a trecut?
- Nu știu. Spune-mi tu!
- Cineva m-a tipărit, apoi m-a tăiat, că tipărirea se face pe niște coli mari. Apoi am fost legat și finisat. Mi s-au pus coperți. De aici a început excursia prin diverse depozite și încăperi. Și ce m-am mai plimbat cu mașina între aceste locuri... Într-un final iată-mă aici pe bancă!
- Cred că ești ostenit, manualule! Te las să te mai odihnești, dar nu mult. Trebuie să te răsfoiesc până mâine!
- Cum zici tu. Eu sunt la dispoziția ta oricând!

Portofoliu

Versurile care arată semnificația cărții din poezia Cartea, de Virgil Carianopol.

"Cartea e ca mama noastră,
Că ne-nvață ce e bine.
...
Dă lumină tuturor.
...
E făclie-n univers.
Ea vă luminează drumul"

  1. Enunțuri cu cuvintele de la vocabular.
    Pentru ca grâul să crească mare pe ogor, mai mulți gospodari au trudit din greu.
    Autorul a trimis la editură manuscrisul cărții sale.
    Tipografia a primit de la editură varianta finală a cărții, care trebuie tipărită.
    Redactorul face corectări pe textul cu scris de mână.
    Tehnoredactorul a aranjat în pagină și adăugat imaginile pentru noul manual de limba română.
  2. Ce semnifică pentru mine cartea:
    Cartea este o sursă permanentă de informare, un ajutor pentru a-mi satisface setea de cunoaștere.
Cartea

Ne amintim
  • Fețele care învelesc o carte se numesc coperte.
  • Pe prima copertă sunt scrise titlul și autorul cărții.
  • Copertele asigură protecția cărții.
  • O filă are două pagini.
  • Cuprinsul enumeră părțile sau capitolele unei cărți.
  • Cărțile pot fi procurate de la librărie sau bibliotecă.
  • Manualul de limba română, Poezii de Mihai Eminescu, Culegere de matematică, Carte de colorat.
  • Cărți de povești, romane, cărți cu ghicitori și proverbe.
  • Prin cărți, omul se informează despre universul în care trăiește.

  1. Listă cu titlurile și autorii unor cărți citite:
    Amintiri din copilărie - Ion Creangă
    Colț Alb - Jack London
    Pinocchio - Carlo Collodi

  2. Titlurile cărților pe care doresc să le cumpăr:
    Basme - Hans Christian Andresen
    Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă
    Dumbrava minunată - Mihail Sadoveanu

Tipuri de litere de tipar

Răspundem 
  1. Numele autorului și titlul cărții sunt scrise cu litere mari.
  2. Cu literă mare.
  3. Litere mici.
  4. S-au folosit litere de mână.

Comunicarea orală

Răspundem
  1. învățătoarea
  2. elevii
  3. Primul vorbitor transmite mesajul că a scris numele pe copertă.
  4. Primul ascultător este elevul.

Descoperim
  • vorbitorul: în prima imagine băiatul; în a doua fetița; în a treia băiatul; ascultătorul: în prima fetița; în a doua băiatul; în a treia băiatul african
  • Pentru că are căști pe urechi și, probabil, ascultă muzică.
  • Pentru că vorbitorul a vorbit prea încet, iar între ei este o distanță mare.
  • Pentru că vorbesc limbi diferite.
  • S-ar înțelege dacă unul dintre ei ar cunoaște limba vorbită de celălalt sau dacă ar avea un traducător.
Comunicarea nonverbală

Răspundem
  1. bucurie
  2. iubire
  3. tristețe
  4. că sunt alături de el

Domnu' Trandafir

Să înțelegem textul
  1. Autorul textului Domnu' Trandafir este Mihail Sadoveanu.
  2. Domnu' Trandafir este un învățător, un personaj din textul Domnu' Trandafir.
  3. Învățătorul i-a învățat pe elevi rugăciuni, cântece, să creadă în trecut și să creadă în vrednicia lor.
  4. Cea mai stăruitoare amintire a autorului este o seară în care învățătorul le-a citit basmul Harap-Alb scrisă de Ion Creangă. Pentru că basmul a fost fermecător ca un cântec frumos.
  5. Învățătorul era un om deosebit și un bun român. El era emoționat când le vorbea elevilor despre măreția strămoșilor.
  6. Ne leagă de învățătorul nostru sentimente de apreciere și iubire. Îl privim ca pe un părinte care ne învață și ne îndrumă din dragoste față de copii lui.

Să lucrăm

2.
  • primul aliniat "Domnul' Trandafir, învățătorul meu, ...un respect nemărginit."
  • "Domnu' ne-a învățat rugăciuni, ... bogat mai târziu."
3. "Și ne-a citit Harap-Alb... amintirile mele frumoase."

Îmi folosesc cunoștințele

  1. îi scânteiau privirile -  a străluci ochii; era mișcat - era emoționat; semințe bune ce au înflorit bogat mai târziu - informațiile transmise de învățător au fost precum niște semințe bune care au rodit mai târziu în sufletele copiilor;
  2. a rămas prieten - a rămas în suflet; a rămas singur - a rămas în urmă; a rămas în memorie - a rămas în amintire

Atelier
  1. Ion Creangă - Capra cu trei iezi; Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată
  2. Personaje din cartea Capra cu trei iezi, de Ion Creangă
     - iezii, capra și lupul;
    Personaje din Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu:
      - Lizuca, Patrocle,tatăl, mama vitregă, servitoarea, bunicul și bunica, sora Soarelui, bursucul, Regina Furnicilor, Regina Albinelor, zânele magice.
  3. Iezii nu și-au ascultat mama și au fost mâncați de lup.
    Lupul nu și-a ținut promisiunea și a atacat casa caprei.

    Servitoarea a chinuit-o pe Lizuca și a făcut-o sa plângă.
    Lizuca și Patrocle au cunoscut-o în drumul lor pe Sfânta Miercuri. 

Portofoliu

Expresii care arată dragostea autorului față de învățătorul său.

  • au fost nisteapostoli, care-au îndurat saracie si batjocura
  • îi era drag sa ne învete
  • parcă eram copiii lui, asta am simțit-o totdeauna
  • nouă ne venea să intrăm în pământ, când zicea: „Mai domnule!” și se uita urât la noi
  • să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret
  • mă cuprinde o înduioșare, mă uit la dânsul și nu-mi vine a crede că el e omul tânăr
  • vestea pe care am aflat-o a fost tristă

Enunțuri cu cuvintele explicate la vocabular.
  • Învățătorul le-a insuflat elevilor dragostea de țară.
  • Stelele scânteiază pe bolta cufundată în întuneric.
  • El a fost mișcat de povestea auzită.
  • Merele dulci și gustoase au ajuns în paner.
  • Râul domol șerpuiește prin luncă.
  • Elevul a fost stăruitor în găsirea unei rezolvări pentru problema de matematică.

Comunicarea prin imagini

Răspundem
  1. cele cu albastru sunt semne de circulație
  2. stație de autobuz, post de prim ajutor, pista pentru biciclete
  3. A doua imagine este un orar.
  4. Fiecare disciplină este reprezentată printr-o imagine.
  5. Nu uita - ce trebuie cumpărat (flori și pâine)

Descoperim

Indicatoarele din imagine: stop / oprire (semnul nu este unul de circulație - cel de circulație are 8 laturi și e complet roșu, iar literele sunt albe), trecere de pietoni, atenție bicicliști, accesul interzis bicicletelor, atenție copii, accesul interzis pietonilor (semnul de circulație corect este fără dunga roșie oblică)

Dialogul. Formule de prezentare, permisiune, solicitare

Răspundem
  1. Învățătorul prezintă un nou coleg.
  2. Băiatul își prezintă numele și prenumele.
  3. Fetița îi cere doamnei învățătoare permisiunea să meargă la bibliotecă.
  4. Băiatul îi solicită dicționarul colegei sale.
  5. Nu cred că sunt necesare. Formulele de politețe sunt folosite atunci când interlocutorul este mai în vârstă.

Să lucrăm

imaginea 1

- Bună mămico! Pot să mai stau la Răzvan? Ne jucăm pe PlayStation!
- Da, Florin! Dar te rog să nu întârzii mai mult de ora 17. I-am promis că trecem în seara asta pe la bunica.
- Mulțumesc mamă! Am să vin până la ora 17!

imaginea 2

- Bună ziua! Aștept o scrisoare pentru Aleea Salcâmilor 18. A venit ceva ceva?
- Bună copile! Nu am nimic pentru tine. Poate mâine dimineață.
- Bine. Mulțumesc! Sper să primesc mâine scrisoarea!

imaginea 3

- Bună ziua! Vă rog 3 bilete pentru spectacolul de la ora 16!
- Bună ziua! Avem de la ora 16 în sala mică, dar și în sala mare. În care dorești?
- Doresc la spectacolul din sala mare.
- Vizionare plăcută!
- Mulțumesc! La revedere!

Atelier

Dialoguri În vizită

- Bună ziua, bunico! Ce dor mi-a fost de tine!
- Și mie dragul bunicii! Vino să te pup!
- Bunico, nu-i așa că faci niște clătite, așa, bune cum numai tu știi?
- Da nepoțelule! Știam eu că ai venit în vizită cu un motiv întemeiat!

- Bună ziua doamna Ionescu! Maria este acasă?
- Da Ioana! Maria te așteaptă în camera ei! Nu vreți să mâncați ceva înainte să vă apucați de lecții?
- Nu doamnă, nu acum. Poate după ce terminăm lecțiile.
- Bine. Atunci vă urez spor la treabă.

Cuvinte fermecate - Dialoguri

La spital

- Buna ziua. Vă rog să-mi spuneți unde o găsesc pe doamna doctor Ionescu!
- Bună, fetiță frumoasă.
- Dar ce dorești de la doamna doctor. Ai programare?
- Da! Mi-a făcut mama ieri, pe numele Maria Popescu.
- Aha! Am găsit. Doamna doctor te așteaptă, Maria!
- Mulțumesc!
- Cu placere!

La librărie

- Bună ziua. Aș dori să cumpăr Amintiri din copilărie, de Ion Creangă. Aveți?
- Bună ziua. Avem Amintiri din copilărie. Doar să-mi spui de la ce editură vrei. Avem de la editura Litera și de la Eminescu.
- O doresc pe cea de la editura Litera.
- Mulțumesc. O zi bună să aveți!
- La revedere. Te mai așteptăm pe la noi.


La gară

- Bună ziua. Vă rog să-mi spuneți la ce oră sosește IC de Iași.
- Sosește la ora 19, la linia 4.
- Are întârziere?
- Are 5 minute, dar s-ar putea să recupereze pe parcurs.
- Mulțumesc.
- Cu plăcere.

La magazin

- Buna ziua. O pâine vă rog!
- Bună. De care să fie pâinea: albă sau neagră?
- Albă. Aceea care costă 3 lei. Mulțumesc!
- La revedere!

Recapitulare

  1. Fetița nu înțelege mesajul băiatului pentru că acesta din urmă este în mașină. Între ei există o barieră, geamul mașinii.
  2. URA! UAU! :-)
  3. Trecere de pietoni, atenție bicicliști, parcare, spital
  4. Indicatorul de imagine semnifică trecerea de pietoni.
  5. - Bună! Mă numesc Mihai!; - Salut! Sunt Ionel!;
    - Pot să stau lângă tine?; Îmi dai voie să-ți fac un cadou?
    - Putem să ne vedem mai devreme? Îmi dai și mie radiera?
  6. autorii manualului de limba română: ...; numărul de pagini 128; cuprinsul arată capitolele cărții
  7. S-au folosit litere mari, pentru ca numele persoanelor și titlurile cărților se scriu cu literă mare.

Evaluare

  1.  prima copertă; titlul și numele autorului
    două coperte; filele cărții
    două pagini
  2. prima imagine: Copiii ridică mâna pentru a răspunde la întrebările învățătoarei.
    a doua imagine: Fetița ascultă muzica la căști.
    a treia imagine: Copilul pleacă cu trenu și își ia la revedere.
  3. formule de salut: bună ziua
  4. formule de permisiune: ne dai voie să
  5. formule de solicitare: dă-ne, te rog, ceva

Manual Aramis - clasa 2 - Unitatea 12 - Vara

Unitatea 12 - Vara

Miță Fărămiță

Răspundem

  1. Stupul de albine se afla în grădina școlii.
  2. Miță Fărămiță a încercat să scoată cu un băț fagure dintr-un stup.
  3. A fost pedepsit de albine prin înțepături.
Ce părere ai...
despre fapta  lui Miță Fărămiță?
Miță Fărămiță nu a procedat bine, deoarece nu este bine să furi.

despre felul în care au procedat albinele?
Albinele au reacționat corect. Ele și-au apărat fagurele și l-au înțepat pe Miță Fărămiță.

Propoziții cu expresia ca un val
Arșița m-a izbit ca un val de căldură.

Vara
Răspundem
  1. Vara este asemănată cu un cuptor.
  2. Vara se coc următoarele fructe: pepeni galbeni, piersici, pere, vișine, prune. Vara cresc următoarele legume: varză, ceapă, și spanacul.
Exersăm
2 . Zilele dogoritoare ale lunii lui cuptor s-au întors.
Să stai în ploaia caldă de vară este o plăcere.

Portofoliu
  • fiica cea mai strălucitoare a anului 
  • vara vine cu miresme-n grai 
  • aerul devine arzător 
  • lunile de vară cheamă copiii în vacanţă 
  • soarele toarnă peste lume jar

Explicații expresii
  • ploaia vine-n pas grăbit - cade o ploaie rapidă de vară
  • piersici cu miez de foc - piersicile sunt foarte dulci și bine coapte

Recapitulare finală

Ne amintim
  1. linia de dialog -  are loc un dialog, punctul - este finalul unei afirmații, semnul exclamării - este o afirmație plină de uimire, semnul întrebării - propoziția este o întrebare, virgula - desparte numele persoanei strigate
  2. Trenul spre București tocmai a aplecat. - propoziție care să comunice o informare
    Ionuț, mergi și te spală pe dinți!! - propoziția comunică un îndemn
    Ce lecția am avut de pregătit pentru astăzi? - propoziția comunică o întrebare
  3. Copilul stă pe o cracă și culege cireșe.
    Într-o clipă de neatenție, copilul se dezechilibrează și cade din copac.
    După căzătura din copac, copilul are mâna ruptă.
Copilul a fost neglijent atunci când stătea agățat de creangă. Urmarea neglijenței sale este mâna în ghips. Pe viitor copilul ar putea fi mai prevăzător și ar putea folosi o scară.

Joc

Convorbiri cu diverse teme
Cu trenul

- Mama, cât timp mai face trenul până la București?
- Nu cred că facem mai mult de o oră.
- Înseamnă că ajungem la 17.45?
- În mod normal, dar nu știu dacă nu avem și o oarecare întârziere.
- Ce bine ca ajungem. M-am saturat de mers cu trenul.

La scăldat
- Vasile, cred că ar trebui să ne bălăcim puțin în râu. Nu crezi?
- Ba da! Dar cu o condiție: să rămânem la mal! Știi să înoți?
- Nu prea!
- Atunci intrăm doar puțin. Dar să nu te bazezi pe mine, căci nici eu nu prea știu să înot.
- Ok, am să fiu foarte atent.

La munte
- Uite în copacul acela: o veveriță!
- Ce frumoasă e!
- Cât de sprintenă este! Cum sare dintr-un copac în altul?!
- Da! Aș vrea să fiu și eu atât de agil, precum acestă veveriță.

Atelier
Ne amintim!

  1. a) Titlul primului text este Ciuboțelele ogarului, autorul Călin Gruia. Al doilea text este Puișorul și vulpea, iar autorul este Ion Pas.
    b) Ogarul, Iepurele și Ursul în primul text. În al doilea text puișorul și vulpea.
    c) ciuboțele, galbeni, iarmaroc, iepure, ogar
    d) grupuri de litere învățate: ciuboțele, cine, ochii, ciocul, lighioană;
    grupuri de sunete învățate: ai, întreabă, iepure, iarmaroc, vulpea, poftească, lighioană, vulpea

  • Băiatul înoată în mare. 
  • Fata ține în mână o minge roșie, cu bulinele albe.
    a) mâine, sâmbătă, mâncare, cârd, rând; înainte, coborî, împotriva, împotmolit
  • Fetița ține o umbră colorată în mână.
    b) împrumuta, împotmolit, îmbărbăta, îmbina

Joc
rece - cald, sus - jos, tăcut - vorbăreț, leneș - harnic

Evaluare
  1. Pinocchio a primit un abecedar.
    Lizuca și Patrocle se ascund în scorbură.
    Copiii privesc puii din pasăre din cuib.

    Ce a primit Pinocchio?
    Unde se ascund Lizuca și Patrocle?
    Ce privesc copiii?
  2. - Să mergem la medicul veterinar! Ce spui, Pufi?
    - Ham, ham!
    - Aha, văd că și tu dorești. Haide să te facem bine!
    - Ham!

    - Sunteți cele mai frumoase flori pe care le-am văzut vreodată!
    - Ai grijă cui ne dai! spuseră florile.
    - O să ajungeți la mama mea! este ziua ei.
    - Sperăm că iubește florile frumoase, cel puțin la fel de mult ca tine!

    - La mulți ani, fiica mea! Cadoul acesta este pentru tine!
    - Mulțumesc, draga mea mamă!  
  3. Stupul plin de albine stătea liniștit în mijlocul curții. Cu un băț, Ionel se apucă să scormonească în el. Voia să guste din fagurele dulce. Nici nu începu bine să-l zgândărească, că avu o surpriză. Un roi de albine ieși în mare grabă și se îndreptă spre față lui. Speriat cum nu mai fu niciodată, Ionel o rupse la fugă.
Evaluare
  1. Copilul se plimbă cu bicicleta.
    Ce ține fata în mâini?
    Ce flori frumoase are mama!


  2. În vacanță
     
    Elena, Mihai și Sorin merg în tabără.
    Sorin întreabă:
    - În ce zi vom pleca, Elena?
    - Cred că miercuri!
  3. înțeles asemănător: trist - supărat, a spune - a zice, țară - patrie
    înțeles opus: aproape - departe, tare - încet, tace - vorbește
  4. Am mâncat o pizza cu porumb.
    Am cântat un cântec la serbare.
    Înainte să-mi fac temele, citesc lecția.

Manual Aramis - clasa 2 - Unitatea 11 - Lumea necuvântătoarelor

Unitatea 11 - Lumea necuvântătoarelor

Dumbrava minunată

Răspundem

  1. Autorul textului este Mihai Sadoveanu.
  2. Personajele sunt: Patrocle și Lizuca
  3. Lizuca și Patrocle s-au adăpostit într-o scorbură.
  4. Fetiței îi era frică de bursuc.
  5. Cățelul este hotărât să o apere pe fetiță.
  6. Fetița se simte protejată.
  7. Fetița îl mângâie pe Patrocle.
Exersăm
  • "- De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău."
  • "- Știu eu că Patrocle nu se teme de nimic!"
  • "Patrocle, cățelul, intră în scorbură și se ghemui lângă copilă."
Și eu pot
  1. Veverița s-a pitit în scorbura unui copac bătrân.
  2. Am cumpărat un coș împletit din răchită.
    Polițistul l-a privit cu dispreț pe hoț.
  3. Cum îl cheamă pe învățătorul tău?
    Cât de frig este afară!
  4. se ghemui; dispreț
Atelier

    • Patrocle
    • Lizuca și Patrocle
    • Patrocle
    • mama pădurii
    • răchita
    • scorbura
  1. Unde a plecat Lizuca?
    De cine se teme Lizuca?
  2. orășean, femeie, obișnuia, vioară, cureaua, plo
Ce părere ai...

Patrocle a dat dovadă de curaj pentru că s-a repezit să o opere pe Lizuca la primul țipăt al fetei.

Lizuca îl admiră pe cățel pentru că este curajos.

Joc de rol

- Grivei, tu o să mă aperi dacă cineva îmi face rău?
- Să te apăr? Ha! Am să-l sfâșii cu cu dinții! Numa' să gândească!
- Ce cățel viteaz am eu!
- Da, cel mai viteaz! Fac orice pentru stăpâna mea!
- Hai vino aici să te mângâi, fiară mică!

Patru enunțuri despre prietenia dintre Lizuca și Patrocle.

Lizuca se bazează pe Patrocle, că o va apăra.
Lizuca îl admiră pe Patrocle.
Patrocle își iubește stăpâna, pe Lizuca.
Patrocle o apără pe Lizuca.

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â, î

Răspundem
  1. Lizuca și Patrocle merg la bunici.
  2. Patrocle stă lângă Lizuca.
  3. împreună, coborî, lângă
Exersăm
  1. vântul, coborî, întâlnești
  2. cântec, împărat, gând, hotărî
Și eu pot
Într-un, decât, îngust, cât

Atelier
  • cuvinte care se scriu cu â: adânc, amâna, mândră, mâncare, sânge, sârmă, sfârșit, zgârcit, gând, gâscă
  • cuvinte care se scriu cu î: îmbina, împodobi, îmbrăca, împușca, înmulțire, neîncredere, neîntrerupt, subînțeles
Text din șapte enunțuri cu cuvintele date

Învățătorul nostru a propus să sărbătorim 1 decembrie într-un mod mai aparte. Împreună cu colegii de clasă, am crezut că e idee bună și am organizat un spectacol despre România. Cu toții am avut o îmbrăcăminte cu specific românesc. Am spus poezii și am interpretat cântece patriotice.La final, cortina coborî, iar noi am fost aplaudați îndelung. Învățătorul nostru a fost foarte încântat. Noi am promis să organizăm și alte spectacole.

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera x

Răspundem
  1. Fetița îi cere colegului un pix.
  2.  Ea vrea să scrie un exercițiu.
  3. Se aud ics. Se aude ecs.
Exersăm
  • despărțire în silabe: fix, e-xa-men, e-xem-plu, ex-po-zi-ție, ta-xi, e-xer-sea-ză, ex-cla-mă
  • Examenul a fost foarte greu.
    Exemplul tău este corect
Și eu pot
  • În satul bunicilor există o moară.
    A fost un examen excepțional.
    Alcătuim propoziții după exemplu.
Atelier
  • taxă, a taxa, taxat, taxator
  • exemplu, a exemplifica, exemplificat, exemplificator
  • Imediat ce am urcat în autobuz am taxat biletul.
  • Exemplul m-a ajutat să înțeleg exercițiul.
    Exercițiul de pe tablă este exemplificator.

Jocul numelor
  • nume care se scriu cu litera x: Alexandru, Alexandra, Xenia, Roxana, Ruxandra, Alexa, Alexia, Alexandrina
1. cum se despart în silabe cuvintele: fix, e-xer-ci-țiu, e-xer-sea-ză
2. Am avut de rezolvat cel mai greu exercițiu.
Băiatul exersează la vioară de dimineață până seara.

Spicul de grâu și pleava

Răspundem
  1. Întâmplările se petrec într-un lan de grâu.
  2. Personajele întâmplării sunt: spicele de grâu și secerătorii.
  3. Spicele se lăudau că sunt mai înalte decât celelalte.
  4. Erau aplecate pentru că aveau rod bogat, boabe grele.
  5. Secerătorii au hotărât să le dea la o parte, ca pe pleavă.
  6. Spicele cu boabe pot fi comparate cu oamenii muncitori și modești. Celelalte spice pot fi comparate cu niște oameni aroganți și superficiali.
Exersăm

3.
  • "- Ce boabe mari!..., au spus ei!"
  • "- Dați pleava ... astfel de spice?"
4. adiere blândă - vânt molcom
o mare aurie - un lan de grâu copt

Și eu pot
  1. "Cerul era senin... se aplecau spre pământ."
  2. grâu, blândă, pământ, mândre, câteva, decât, curând, sămânță; încărcate, în, încolo, întâmplă
  3. despărțire în silabe pentru cvintele a-di-e-rea, boa-be-le, a-u-ri-e, spi-cul
Atelier
  1.  Mesajul textului este că în viață nu este bine să fii lăudăros și îngâmfat, mai ales dacă nu ai de ce.
  2.  Alt sfârșit pentru Spicul de grâu și pleava
  3. - Ce spice semețe au apărut în mijlocul lanului! spuse unul dintre secerători.
    - Să le luăm și să le punem în vază. Să le păstrăm până la următoarea recoltă. Ne vor aduce noroc! completă alt secerător.
    Când auziră una ca asta, spicele semețe glăsuiră:
    - Vedeți, suratele mele? Dacă ești înalt și arătos, te apreciază lumea! Voi o să ajungeți făină, iar noi niște floricele...
  4. În lanul de grâu, un secerător trudea din greu. 
    Combina lasă în urma sa baloți mari de paie.    
    Fetiță are pe cap o cunună de spice.
    Gospodarii adună toamna belșugul de roade de pe ogoare.

  5. secerător - persoană care seceră
    combină - mașină de secerat 
    spice - floarea unei plante de grâu
    belșug - abundență
     
Ce părere ai...

Aveau dreptate spicele să fie mândre?

Nu aveau dreptate să fie mândre pentru că ele, spre deosebire de celelalte, nu aveau rod.

Ce se poate întâmpla cu un om lăudăros?
Când ceilalți vor observa că un om doar se laudă, fără motiv, îl vor desconsidera.

Enunțuri cu cuvinte date

Lanul de greu este plin de maci roșii.
Tatăl își privește cu semeție fiul.
Curcanul trece țanțoș printre orătăniile din curte.

Scrierea corectă a cuvintelor într-o / într-un, dintr-o / dintr-un

Răspundem
  1. Copiii vor organiza carnavalul într-o sală de clasă.
  2. Într-un colț al sălii vor organiza scena. 
  3. Au fost scrise despărțite cu liniuță de unire.
  4. Măștile au fost confecționate dintr-un material lucios și dintr-o bucată de carton.
  5. Au fost scrise despărțite cu liniuță de unire.
Exersăm

2. într-o zi, într-o gară, dintr-o țară, dintr-o mașină; într-un oraș, într-un autobuz, dintr-un lemn, dintr-un buzunar
 
Și eu pot

într-o mână, într-un aer de aur, dintr-o furcă, dintr-un fuior

Enunțuri cu grupuri de cuvinte date

Într-un sat de lângă București am văzut un păun.
Corina a citit toată ziua dintr-o carte.
Am rupt o pagină dintr-un caiet.
Am crescut într-o casă cu scara interioară.
 
Puișorul și vulpea


Și eu pot
  1. Explicația propoziției A fost prăpăd și jale. - S-a terminat foarte urât pentru pui. Cu alte cuvinte, puii au fost mâncați!
  2. Cuvintele părinților trebuie ascultate, altfel, de cele mai multe ori, se poate sfârși tragic.
  3. Un alt final pentru textul Puișorul și vulpea
Nici nu a intrat bine vulpea în bătătură, că în pragul casei apăru stăpâna gospodăriei. Supărată și înarmată cu o mătură, se puse pe fugărit vulpea. A alergat-o de colo- colo prin curtea gospodăriei, până când vulpea găsi o fantă în gard și o luă la sănătoasa. Între timp, puiul neascultător își primea cearta de rigoare de la mama îngrijorată.

Ce părere ai...

Nu a procedat corect  puișorul. Dacă și-ar fi ascultat mama, întâmplarea nu s-ar fi sfârșit tragic.

Se spune despre vulpe că este șireată pentru că reușește să se strecoare pe nesimțite în apropierea găinilor și a puilor.

La drum cu Patrocle și Lizuca

Recapitulare
  1. mănânc, gâște, cuvânt; mă-nânc, gâș-te, cu-vânt
  2. ex-ce-lent, ex-cla-mă
    Ru-xan-dra, A-le-xan-dra
  3. Am încredere că voi ști la test.
    M-am încălțat cu pantofi pentru sport.
    Mama hotărî să port tricoul roșu. 
Evaluare


  • stilou, înghețată, lumânare, xilofon, câine, împărat
  • e-xer-ci-țiu, ta-xa, Ro-xa-na, e-xa-men
  • dintr-un taler, dintr-o cupă, înt-un pătuț,
  • Manual Aramis - clasa 2 - Unitatea 10 - Copilăria

    Unitate 10 - Copilăria

    Cel mai bun prieten

    Răspundem

    1. Copilul, tatăl.
    2. Voia o jucărie nouă.
    3. Pentru că era prea mare pentru jucării.
    4. Un măr, un puișor, o casă cu grădină, un avion.
    5. Munca de fiecare zi. Pentru că este alături de tine și nu te lasă să te plictisești.
    6. Învățătura desprinsă din textul Cel mai bun prieten:
      Copiii nu au nevoie doar de jucării. Vine o vreme când copii se plictisesc de jucăriile copilăriei și atunci au nevoie de alte activități creatoare.
    Exersăm

    4. Copilul a primit cadou o cutie cu plastilină. A făcut mai multe figurine, fără să se plictisească de cadoul primit. Nedumerit, copilul și-a întrebat tatăl de ce nu se plictisește. Tatăl i-a comunicat că acesta este un semn că și-a găsit prietenul. La insistențele copilului, tatăl i-a spus și cine este acest prieten: munca de fiecare zi.

    Și eu pot
    1. Copilul are o jucărie enervantă.
      Nu trebuie sa te ferești de muncă niciodată.
      Pasărea a făcut un puișor mic și gingaș.
    2. a arunca - a aduna, bun - rău, cuminte - obraznic, stă - merge
    3. Copilul este sătul de jucăriile lui.
      El și-a găsit cel mai bun amic.
    4.  jucărie - jucării; cutie - cutii; fiu - fii
    Atelier
    1.  Munca îți oferă satisfacții. Munca, prin recompensele pe care le oferă (bani, calificative, note), te ajută să ajungi unde dorești. Cu munca dacă ești serios și o respecți, îți răspunde la fel, cu seriozitate.
    2. Proverbe despre muncă
    3. Omul muncitor de pâine nu duce dor.
      Munca aduce bogăție, iar lenea aduce sărăcie. 

    Joc de rol...
    • Ce calități are munca? Munca este bună cu cel care se folosește de ea, oferă recompense și satisfacții, este onestă și cinstită
    • Da. Pentru că nu poți face nimic fără ea, munca. Vorba proverbului: Nici munca fără pâine, nici pâine fără muncă.
    Dialog între un școlar și Muncă

    - Văd că lecția ta este nefăcută, iar cartea, care trebuia citită, este plină de praf! Crezi că e corect așa?
    - Dar cine ești tu? Și de ce mă întrebi?
    - Eu sunt Munca! Și te întreb pentru că vreau să devenim prieteni. Vrei și tu?
    - Aș vrea, pentru că nu am prea muți prieteni. Dar ce trebuie să fac să fim prieteni?
    - În primul rând să te scuturi puțin de lene și să pui mâna pe carte! Începe cu cartea aceea prăfuită.
    - Ok. Și apoi?
    - Apoi fă-ți temele. Și vom fi cei mai buni prieteni.
    - Bine! Hai că încep. Ne vedem mai târziu!

    Portofoliu

    Fragmente din Banul muncit de Alexandru Mitru.
    • A plecat Iliuță. Era trist că își necăjise părinții. S-a apucat de muncă. 
    • Așa e banul muncit. Îl prețuiești cu adevărat! 

    Text cinci enunțuri

    Un școlar înțelege prin muncă învățat, citit și efectuat lecții. Dar pentru un elev sunt importante și jocurile. Dacă jocurile sunt interesante, el își poate modela personalitatea și dezvolta inteligența. Elevul, care a găsit un echilibru, între învățat și jocuri, este un copil fericit! Ce bine că mie nu-mi prea place să mă joc!

    Grupurile de sunete ea, ie, ia

    Exersăm
    1.  cuvinte care conțin grupurile de litere: poiana, floarea, cântăreață, străinătatea, neagră, viața
    2. cu-vin-te, iar-nă, cea-ră, che-ie, po-ia-nă, ied, per-dea
    Și eu pot
    1. verdeață, dimineață, iepure, nuiele, iată, băiat
    2. Ea citește. Ia caietul! Mă întâlnesc cu ea. Dan ia o prăjitură.
    Atelier
    1. Propoziții ale căror cuvinte să conțină grupurile: ia, ie, ea
      Maria venea îmbrăcată cu o ie.
      Ea mergea la farmacieia medicamente.
    2. București - bucureștean; Galați - gălățean; Constanța - constănțean; Cluj - clujean; Moldova - moldovean; Muntenia - muntian
    Joc

    piatră - pietre; băiat - băieți; poiană - poieni; viață - vieți; amiază - amiezi; iarnă - ierni

    1. ma-rea, iar-bă, ie-pu-re
    2. Marea Neagră este albastră.
       Iarba este proaspăt cosită.
       Iepurele aleargă iute.

    Grupurile de sunete oa, ua, uă

    Exersăm
    1. L-ați vă-zut cum-va pe Zdrean-ță,
      Cel cu o-chii de fa-ian-ță?
      ......
      Dă târ-coa-le la co-teț,
      Ciu-fu-lit și-așa lă-ieț,
      Aș-tep-tând un ce-as sau do-uă,
      O gă-i-nă să se o-uă,
      Ca-re fa-ce cot-co-da-ce
      Pro-as-păt o-ul când îl fa-ce.
    2. oa: târcoale
      ua:
      uă: două, ouă
    3. ea: Zdreanță
      ia: faianță
      ie: lăieț
    Și eu pot
    • cum se scrie cu litere: 9 - nouă, 99 - nouăzeci și nouă,90 - nouăzeci, 29 - douăzeci și nouă, 20 - douăzeci, două sute
    Atelier
    1. pleacă, ambițioasă, îndoaie, gălăgioase
    1. că-pri-oa-ra, ro-uă, ma-ca-ra-ua, bom-boa-ne, vo-uă, stea-ua
    2. Căprioara aleargă vesele prin pădure.
    Macaraua își întinde brațul peste blocurile înalte.
    Steaua mea norocoasă este sus pe cer.

    După fapte și răsplată

    Răspundem
    1. Nicușor era un băiat de patru ani.
    2. Copilul s-a urcat pe scaun și s-a minunat de chipul din oglindă.
    3. S-a minunat pentru ca cel din oglindă îl imita.
    4. Deoarece copilul se uita urât în oglindă.
    5. Nicușor a căzut de pe scaun.
    6. Mama i-a spus că oglinda îl arată așa cum este: bun sau rău.
    Exersăm

    4.Un alt final pentru textul După faptă și răsplată de Ion Pas

    Copilul lovește de câteva ori oglinda. Oglinda îi răspunde arătându-i pumnul, dar la un moment dat cedează. Se sparge în sute de bucăți de diferite măriri. Copilull începe să plângă. Apare și mama:
    - Ce ai făcut Nicușor? Ai spart oglinda. Ești bine?
    - Da mama! Sunt bine! M-am speriat doar.
    - Ai grija data viitoare s-ar putea să nu scapi atât de ușor!

    Și eu pot

    1. Copilul se strâmbă în oglindă.
      Mama se încruntă la copilul neastâmpărat.
      Fratele meu este un copil zburdalnic.
    2. ochi - ochișor, oglindă - oglinduță, copil - copilaș
    3. chip, mân-gâ-ie, zâm-beș-te, co-pil
    4. a) Băiatul cu pumnul lovește oglinda.
      b) Oglinda lovește băiatul cu pumnul.

    Atelier

    • Băiatul își privește chipul în oglindă.
      Copilul lovește cu pumnul oglinda.
      Mama își îmbrățișează copilul.
    • Băiatul își privește cu interes chipul în oglinda de pe perete.
      Copilul neastâmpărat lovește cu pumnul oglinda din cameră.
      Mama își îmbrățișează copilul și îl mângâie pentru a-l liniști.
    Povestire După faptă și răsplată
    • Nicușor rămas singur în cameră, se urcă pe scaun și se uită în oglindă. Își privește vesel chipul. 
    • Copilul se strâmbă în oglindă, iar oglinda îi răspunde. Copilul îi arată pumnul, și pentru că oglinda îi răspunde la fel, o lovește. Oglinda nu se sparge, dar el cade de pe scaun.
    • Mama îl dojenește si-i spune că oglinda nu are nicio vină, ea îl arată pe cel care o privește așa cum e: bun sau rău.
    Ce părere ai...

    • Băiatul nu s-a comportat corect cu oglinda. A lovit-o fără ca ea să aibă vreo vina.
    • I-aș fi spus la fel. Dar aș mai fi adăugat și că violența nu este bună în general.
    • Cred că oglinda nu l-a mințit. Ea a arătat exact cum era copilul.

    Cuvinte care să conțin în silabe ea, ia, ie, oa

    ea: minunează, ea
    ia: băiatul,
    ie: băiețel, mângâie
    oa: doare

    Copilul se minunează de fața pe care o vede în oglindă.
    Ieri m-am jucat în parc cu un băiețel.

    Personaje preferate 
    Recapitulare

    Atelier
    1. Crăiasa Zăpezii, Capra cu trei iezi, Pinocchio, Vulpea, Cenușăreasa, Ogarul și Iepurele.
    2. Cenușăreasa, Cenușăreasa, Crăiasa Zăpezii, Vulpea, Iedul, Iepurele. Iedul și Pinocchio, pentru că nu au ascultat de părinți.
    3. trebăluia, alegea, gheață, frumoasă, șireată, no, plângea, toamnă, 
    4. tre-bă-lu-ia, a-le-gea, ghea-ță, fru-moa-să, si-rea-tă, no-uă, plân-gea, toam-nă

    Evaluare
    1. iarbă, stropitoare, iepure, nouă, stea, cheie
    2. frumoasă, taie, ia
    3. Copilul se bucura de ploaia care cădea din cer.
      Oaia paște iarba înverzită.
      Păsările ies din ascunzișuri să vadă cum plo.

    Manual Aramis - clasa 2 - Unitatea 9 - Primăvara

    Unitatea 9 - Primăvara

    Cuibul de păsărele
    Răspundem

    1. Întâmplarea se petrece în luncă.
    2. Personajele întâmplării sunt autorul și Gheorghiță.
    3. Cuibul era zidit cu paie și crenguțe.
    4. Copiii au văzut în cuib patru ouă albastre.
    5. Ouăle semănau cu niște bomboane.
    6. Puii erau mici și golași.
    7. Copiii se considerau prietenii puilor pentru că ei au descoperit cuibul și s-au interesat apoi de soarta lor.
    Exersăm

    3. dăruia - a face cadou, razele - lumina soarelui, covorul verde - stratul de iarbă, pufos - moale

    Și eu pot
    1. trimite - dăruia; îngroșat - căptușit
    2. albastre; a arătat
    Atelier

    2. rază caldă - raze calde; haină verde - haine verzi; cuib mic - cuiburi mici; pui golaș - pui golași
    3. aduc, acum, apleacă, amare, acasă; pun, plin, pai, pară, parc


    Ce părere ai...  

    Gheorghiță nu l-a lăsat pe prietenul lui să atingă cuibul ca să nu deranjeze ouăle și să nu le spargă. Și eu as fi făcut la fel, nu aș fi atins nici ouăle, nici cuibul. Eu cred că viața viitorilor pui mi s-ar părea mai importantă decât propria mea curiozitate.

    Despărțirea cuvintelor în silabe

    Răspundem
    1. Cele două fete se află în natură.
    2. Corina a cules viorele.
    3. Rândunica ciripește frumos.
    4. rândunica - 4 silabe; ciripește - 4 silabe; frumos - 2 silabe
    Exersăm
    1. 1 silaba, 2 silabe, 4 silabe
    2. copaci - 2 silabe; brad - 1 silabă, 3 silabe, 4 silabe
    3. pădure pă-dure pădu-re; ve-veriță veve-riță veveri-ță
    Și eu pot
    1.  o silabă: urs
      două silabe: verde, fată
      trei silabe: potecă, ferigă
      patru silabe: ciupercuțe
    2. ca-să, ca-me-ră, ca-se-tă, ca-u-tă, ca-ră, se-ca-ră
    Jocul silabelor
    •  cană, calorifer, canal, cadastru, carabină, caramel, canapea, canistră
    • mașină, mama, marină, manivelă, marinar, magherniță, mandibulă, macara
    • reluare, reluare, renășcut, refăcut, remediat, rechizite, renaștere
    Silabe din textul Cuibul de păsărele
    • o silabă: cu, rog, noi
    • două silabe: aici, eram, luncă, verde
    • trei silabe: covorul, pasărea, prietenii
    • patru silabe: primăvară, pământului, acoperise

    Sunetul și litera. Vocale și consoane

    Exersăm
    • a-lu-ne, e-van-tai, i-nel, o-glin-dă, u-șă
    Și eu pot
    • Florile din vază sunt albastre.
    • sac - rac; carte - parte; pâine - câine; cară - vară; rază - vază; parcă - barcă; dor - cor; dată - lat
    Jocul literelor
    • rac, rău, rai, rad, ram
    • bac, mac, tac, iac;
    • marcă, mască, matcă, maică. 
    Atelier
    • cuvinte care să conțină numai vocale: oi, ouă, ou, ea, eu, ei, ia, ai, au, iau
    • cuvinte care să conțină o consoană și o vocală: ac, și, tu, da, am, el, nu, va, la, na
    • cuvinte care să conțină mai multe consoane și o vocală: ele, sat, rit, raft, scurt, alb, drum, murg, urs, curs
    Buburuza

    Răspundem
    1. Este înfățișat anotimpul primăvara.
    2. Primăvara au loc următoarele schimbări: apar ghioceii, brândușele, toporașii, mugurii copacilor, frunzele; soarele e mare, afară-i cald.
    3. Primăvara viețuitoarele sunt foarte active.
    4.  Buburuza a ieșit din scoarța copacilor.
    5. Buburuza credea despre ea că e mică și neînsemnată.
    6. Buburuza a aflat că are un rost pe lume: este prima gâză care vestește primăvara!
    Exersăm
    • două silabe: ples-nit, lar-ma, mi-că, iar-na, gâ-ză
    • trei silabe: gal-be-ne, ve-se-lă, pa-jiș-te, soa-re-le
    • patru silabe: al-bi-ne-le, bu-bu-ru-ză, bu-cu-roa-să, că-lă-toa-re
    Și eu pot
    1. Al-bi-ne-le de-re-ti-că stu-pul.
    2. ma-ci, po-mi, ca-de, ca-re, a-lu-ne
    3. ghi-o-cel, o-glin-dă, cu-ra-jos, bu-bu-ru-za, că-lă-toa-re, pri-mă-va-ra
    Atelier
    1. vul-pe, al-bi-nă, flu-tu-re
    2. cuvinte care încep cu o vocală: abecedar, acuarelă, aritmetică;
      cuvinte care se termină cu o consoană: penar, creion, caiet  
    Patru propoziții toate cuvintele să înceapă cu aceeași vocală
    1. Am avut astăzi aritmetică.
    2. Ionel iubește Islanda.
    3. Oana oprește oaia oarbă.
    Patru propoziții toate cuvintele să înceapă cu aceeași consoană
    1. Focul face fum fin.
    2. Dan dansează dansul din desene.
    3. Gina gătește găluște gustoase.
    În ziua de Paște

    Răspundem
    1. Creștinii sărbătoresc de Paști învierea lui Hristos.
    2. La masă ciocnesc ouă roșii, sunt miloși, dau cozonac și ouă roșii.
    3. Hristos a înviat!
    4. Ciocnind ouă roșii și mergând la biserică.
    Evaluare
    1. ța-ră, to-po-ra-și; căl--du-ră, fru-mu-se-țe; zum-zet, mi-nu-na-te
    2. pa-ră, pa-să-re; ma-și-nă, ca-nă; mar-gi-ne, a-gi-ta
    3. casă, copii; vine, păsări; lună, păduri
    4. rândunică, albină, buburuză
    5. VCV: ață, are; CVC: car, măr; CVCV: mari, cere

    Manual Aramis - clasa 2 - Unitatea 8 - Prietenia

    Unitatea 8 - Prietenia

    Cele patru piersici

    Răspundem

    1. Le-a dat băieților câte o piersică și i-a întrebat, apoi, pe fiecare, ce au făcut cu ea.
    2. Omul a înțeles că fiul cel mare va fi gospodar din faptul că nu a aruncat sâmburele și că l-a plantat.
    3. S-a întristat pentru că a ales să arunce sâmburele în loc să-l planteze.
    4. Celui de-al treilea fiu i-a spus că nu toate lucrurile sunt de vânzare în viață.
    5. Mezinul i -a dat piersica prietenului bolnav.
    6. Fiul cel mic a dovedit prin fapta sa că este altruist.
    7. Învățătura desprinsă din text este că în viață trebuie să fim buni și să să-i ajutăm pe cei aflați în nevoie.
    Exersăm

    3. Cel care scapă mereu de pedeapsă este mezinul familiei.
    Copilul rostește cu greutate cuvintele în limba germană.

    4. Nu toate sunt de vânzare în viață. Nu toate lucrurile trebuie judecate după profitul pe care l-ar putea aduce.

    Și eu pot
    1. virgula - desparte propoziția de completarea "la urmă"
      doua puncte: urmează cuvintele unei persoane
      linia de dialog: se pune într-un dialog, înaintea cuvintelor unei persoane
      semnul întrebării: propoziția este o întrebare
      punctul: este marcat sfârșitul unui enunț.
    2. Copilul se sfătuiește des cu mama lui.
      Omul gospodar muncește toată ziua.
    3. Dacă aș fi fost unul din fiii țăranului as fi tăiat-o în patru și aș fi împărțit-o cu frații mei.
    Atelier

    Un țăran, care avea patru fii, a dorit să-și testeze copiii. Le-a dat o piersică și le-a cerut să-i spună ce au făcut cu fructul. Primul a spus că a mâncat piersica și a plantat sâmburele, al doilea a aruncat sâmburele, al treilea vânduse piersica. Ultimul, mezinul i-a dăruit-o unui prieten bolnav. Tatăl copiilor a fost emoționat de gestul mezinului, considerându-l un om bun și prieten adevărat

    Joc

    Ce părere ai...

    A răspuns corect fiul cel mic? Argumentează.

    Fiul cel mic a procedat bine, deoarece a sărit în ajutorul prietenului său, care era bolnav.

    Portofoliu
    Fișă - proverbe despre prietenie.

    • Prietenul la nevoie se cunoaște.
    • Niciodată pentru un prieten nou nu lepăda pe cel vechi.
    • Omul fără prieteni e ca stânga fără dreapta.
    • Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.
    • Spune-mi cu cine te împrietenești ca să îți spun cine ești.

    Cuvântul

    Răspundem
    1. La dialog participă fiul și tatăl lui.
    2. Fiul spune că i-a dat piersica prietenului.
    3. Propoziția rostită de fiu are 6 cuvinte.
    4. Tatăl îi spune ca va fi un om bun și prieten adevărat.
    5. Propoziția spusă de tată are 9 cuvinte.
    Exersăm
    1. lac - colac; leg - coleg; cum - acum; duc - aduc; bun - străbun; moș - strămoș
    2. 6 cuvinte primul proverb
      5 cuvinte al doilea proverb
    3. Prietenia este ca o floare.
    Și eu pot
    1. Am febră. Deoarece am febră am luat pastile și am băut un ceai fierbinte.
    2. Fetiță râde. - Fetița nu râde.
      Afară plouă. - Afară nu plouă.
      El citește. - El nu citește.
    Am un coleg de banca altruist.
    Copiii aduc flori doamnei învățătoare.
    Un strămoș de-al meu a fost un mare boier.

    Scrierea lui "m" înainte de "p" sau "b"

    Exersăm

    2. înaintea literelor p și b se pune litera m.
    3. Japonia este condusă de un împărat.
    Pomii sunt îmbrăcați în mantie de argint.

    Și eu pot
    1. pompier, umbrelă, trompetă, porumbel
    2. pădure - împădurit; prieten - împrietenit; boboc - îmbobocit; belșug - îmbelșugat
    Atelier
    •  La bunici, m-am împrietenit cu o fetiță de vârsta mea.  Împreună am hotărât să ne plimbăm prin împrejurimi. A venit ploaia și ne-am ascuns sub o umbrelă. Deși ploaia nu ne-a udat, nu am avut parte de o plimbare prea plăcută. Ne-am gândit că la oprirea ploii putem face o plimbare prin dumbravă.
    Completează cu m sau n:

    umblă; alunecuș; timbru; încărcat; împreună; câmpie.

    Ursul umblă prin pădure să caută fragi și mure.
    Înainte sa expediez scrisoarea am lipit timbrul.
    Am jucat fotbal împreună cu colegul meu.
    Câmpia ruginie a amorțit sub stratul de zăpadă.

    Furnica și porumbița

    Exersăm
    1. Personajele întâmplării sunt furnica, porumbița și vânătorul.
    2. Furnica a vrut să bea apă, să-și potolească setea.
    3. Furnica era să se înece.
    4. A salvat-o o porumbiță.
    5. Porumbița a dovedit că e curajoasă și că are un suflet bun.
    6. Un vânător a vrut să prindă porumbița.
    7. Furnica i-a venit în ajutor porumbiței.
    8. E bine să-i ajuți pe alții, nu știi niciodată când vei avea nevoie de ajutorul lor.
    Exersăm

    3. propoziția este alcătuită din 7 cuvinte. Furnica a salvat viață porumbiței.
     
    Și eu pot

    2. ramură - rămurică; furnică - furnicuță; picior - picioruș; cioc - cioculeț

    Atelier

    Valul a dus-o pe furnică în mijlocul râului. Porumbița i-a aruncat o rămurică furnicii. Furnica îl pișcă pe vânător de picior, iar porumbiță îi scăpă din mână.

    Rezumat Furnica și porumbiță

    În timp ce încerca să bea apă dintr-un râu, un val o luă pe sus. O porumbiță zări întâmplarea și îi arunca furnicii o rămurea, iar furnica reuși să se salveze. Mai târziu, furnica îl pișcă de picior pe vânătorul care încercă să prindă porumbița care o salvase de la înec.

    Joc de rol

    Dialog între furnica și porumbiță cu formule pentru început ș sfârșit de dialog

    - Salut, furnică curajoasă!
    - Bună și ție, nu mai puțin curajoasă porumbiță!
    - Îți mulțumesc că m-ai salvat de vânătorul cel rău. Mi-am văzut moartea cu ochii!
    - Ehei, dacă nu mă salvai tu prima de la înec, nici eu nu mai apucam să te salvez. Așa că se cade să-ți mulțumesc și eu!
    - Dacă așa stau lucrurile, haide atunci să fim prieteni!
    - Da, să fim prieteni!
    - Rămâi cu bine draga mea prietenă!
    - Să ne vedem cu bine, prietena mea!

    Ce părere ai...

    Porumbița a procedat bine că a salvat-o pe furnică. Nimeni nu ar trebui să rămână impasibil când vede că cineva e în pericol să-și piardă viața.

    Furnica a procedat corect că a ajutat-o pe porumbiță să scape, mai ales că-i era datoare, porumbița a salvat-o anterior de la înec.

    Portofoliu

    Informații despre furnică și însușirile ei din textul Balada unui greier mic, de George Topârceanu.

    La vecina mea furnică,
    Fiindcă nu-mi dă niciodată,
    și-apoi umple lumea toată
    Că m-am dus și i-am cerut...

    Trei propoziții despre prietenul meu
    1. Prietenul meu este înalt și poartă ochelari.
    2. Prietenul meu este curajos și deosebit de harnic.
    3. Prietenul meu mă ajută ori de câte îi cer ajutorul.
    Un proverb despre prietenie.

    Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglindă.


    Cuvinte cu înțeles asemănător

    Răspundem
    1. Băiatul s-a întâlnit cu prietenul lui.
    2. Fetița a fost în vizită la amicul ei.
    3. Sunt cuvinte cu înțeles asemănător.
    Exersăm

    2.  vorbește - grăiește; drum - cale; posac - vesel; spune - zice; amic - prieten; trist - supărat, prieten - iubit.

    Și eu pot
    1. fecior - băiat; gospodar - harnic;  lăcrima - plângea
    2. vorbește - spune; belșug - bogăție
    3. Colegul meu de bancă vorbește mult.
      Pomul a avut roade din belșug.
    Înțeles asemănător pentru cuvintele:
    fuge - aleargă; bogăție - avere; bucuros - vesel; țară - patrie.

    Cuvinte cu înțeles opus

    Răspundem
    1. Fetițele se joacă cu cercul.
    2. Cercurile sunt subțiri.
    3. Trunchiurile celor doi copaci au grosimi diferite.
    Exersăm
    1. subțire -  gros; vorbește - tace; mic - mare; frumos - urât; aproape - departe; lumină - întuneric; slab - gras; sus - jos.
    2. creionul meu mic, al colegului mare; guma mea mică, a lui mare; ghiozdanul meu gros, al lui subțire
    3. departe - aproape; bătrânul - tânărul; înăuntru - afară
    Și eu pot
    • mare
    • minciuna
    • dreapta
    Cuvinte cu înțeles opus:
    1. interesant - neinteresant; călduros - friguros; înșiră - deșiră
    2. Am văzut un film neinteresant.
      Iarna este un anotimp foarte friguros.
      Am rupt ciorapul, iar acum se deșiră.

    Mărul
    Răspundem
    1. Cei patru prieteni erau: piticul de porțelan, câinele lățos, mărul bătrân și băiețelul.
    2. În timp, piticului i se desprinse o mână. Câinelui i se tocise dinții. Pomul aproape se uscase. Toate se întâmplau deoarece îmbătrâneau.
    3. Copilul se ducea la școală.
    4. Copilul se spune prietenilor că școlarul nu se joacă de-a școala. Le mai spune că dacă sunt cuminți le arată abecedarul.
    5. Faptul că băiatul le-a arătata cartea vechilor prieteni, ne dovedește că el nu și-a uitat prietenii.
    Exersăm

    3. Cu vremea... . Îmbătrâniseră.
    4.  Dacă sunteți cuminți vă arăt abecedarul.

    Și eu pot
    1. Am citit o carte despre un pitic.
      La țară am un câine ciobănesc mioritic.
      Am mâncat un măr roși și foarte zemos.
      Pentru mine este o mândrie să fiu școlar.
    2. creanga - ramura; școlarii - elevii; cuminți - ascultători
    3. cuminte - neascultător; bătrân - tânăr; îmbătrânit - întinerit
    Atelier
    1. Rezumat Mărul după Mircea Sântimbreanu

    2. Un copil avea trei prieteni: un pitic, un câine și un măr. Cei trei amici ai copilul îmbătrâniseră. Copilului voinic îi venise timpul să meargă la școală. El le promise vechilor prieteni că le arată abecedarul dacă sunt cuminți. De cum deschise carte, prietenii copilului se strânseră în jurul lui.
    3. Cățelușul e tare lățos!
      Am cumpărat farfurii de porțelan.
      Băiețașul voinic este prietenul meu.
    Ce părere ai...
    Băiatul s-a comportat ca un adevărat prieten. Le-a împărtășit și lor din bucuria lui de școlar, arătându-le un abecedar.
    Cel care l-a răsplătit pe băiat a fost pomul. Și-a aplecat crengile, pentru a se rostogoli un măr roșu.

    Joc de rol

    Dialog între mine și jucăria mea preferată.

    - Cățelușule, de când nu ne-am mai jucat noi?
    - Să tot fie un an! Cândva erai prietenul meu!
    - Ai fost și încă ești prietenul meu de pluș! Dar acum merg la școală, am teme de făcut, am de citit foarte mult...
    - Da, am văzut tot, de aici de pe dulap. Sărăcuțul de tine... te pot ajuta cu ceva?
    - Da, ai putea! Să-mi ții pumnii, să termin anul școlar cu rezultate bune. Să vezi ce-o să ne mai jucăm în vacanță!
    - Ura! Să vină notele mari! Și vacanța!

    Portofoliu
    Fișă cu enunțuri, din Prietenul meu Garrone, de Edmondo de Amicis, care dovedesc prietenia dintre băieți.

    • Am avut numai două zile de repaus și tot mi s-a părut mult, fiindcă nu-l mai văzusem pe Garrone. Cu cât îl cunosc mai bine, cu atât îl iubesc mai mult. 
    • ...e destul să te uiți la el numai o dată, ca să-l iubești. Toți băieții mici ar voi să stea în bancă lângă dânsul, pentru că-i apără. Știe bine aritmetica și își poartă cărțile legate cu o curea de piele roșie. 
    Televizorul din camera este vechi.
    Omătul se așază pe câmpul veșted.

    Televizorul din camera mea este nou.
    Omătul se topește de pe câmpul veșted.

    La șezătoare - Recapitulare
    1. Prietenul la nevoie se cunoaște. (5 cuvinte)
    2. Fata cântă. → Fata cu părul de foc cântă o melodie ruptă dintr-un basm.
    3. mp, când, lampă, compot, frunză, umbrelă
    4. pădure - împădurit; bogat - îmbogățit; bătrân - îmbătrânit; prieten - împrietenit
    Evaluare
    1. lampă, timbru, combină, umbrelă, plantă, trompetă
    2. pădure - împădurit; boboc - îmbobocit; prieten - împrieteni
    3. subțire - gros; rece - cald; tare - moale; a râde - a plânge; tăcut - vorbăreț; jos - sus
    4. Deși este iarnă, în casă este foarte cald.
      Fratele meu este cel mai vorbăreț copil.
      Rândunelele zboară sus de tot.
    5. pauză - recreație; țară - patrie; a vorbi - a grăi; elev - școlar; bucurie - veselie; uscate - zvântate
    6. Copiii ies veseli în recreație.
    7. Fratele meu este un școlar silitor.
      Mașina de spălat a scos hainele zvântate.